Agresivitatea lui Trump împotriva presei începe să fie copiată de politicienii români

În termeni nonficționali, colegii de la ziarul Libertatea publică câteva transcripturi ale unor conversații, interceptări culese de către Direcția Națională Anticorupție, între unele persoane cu statut deja de inculpați. Se aduc în discuție posibile intervenții ce sunt sau pot fi făcute la cei doi primari, precum și o descriere a influenței acestora la nivel de conducere de instituții publice din București și Ilfov.

Nu este pentru prima dată și, să sperăm, nici ultima, când presa scrie despre posibile fapte de corupție ale unor politicieni sau funcționari publici numiți sau aleși. Dar este pentru prima dată când Gabriela Firea (actual politician, fost jurnalist) dă în judecată un ziar. Un gest amenințător la adresa libertății presei din România, o reîntoarcere de tristă amintire la perioada Adrian Năstase din 2000-2004.

Acestă ultimă „agresiune”, vine pe tonul de nervozitate și neliniște al Gabrielei Firea din ultimele luni. Pe modelul Trump – fake news media, „the real enemy of the state” -asistăm la amenințări cu judecata, dezmințiri la posturi TV prietene, comunicate în care sunt vizați toți cei care nu îi sprijină acțiunile populiste – colegi consilieri, ong-uri, comentatori pe rețele de socializare. În sfârșit, se pare că Gabriela Firea și-a găsit dușmanul. Iar acest dușman trebuie chemat în instanță și pus să plătească.

Pentru cei câțiva jurnaliști de investigații și redacții care sprijină acest tip de presă, acțiunea primarului este periculoasă, existând cel puțin două riscuri: 1) ca redacțiile să nu mai sprijine financiar astfel de demersuri, pentru a evita birocrația unui proces juridic și 2) Gabriela Firea să fie percepută ca un model pentru colegii politicieni.

Concomitent cu demersul juridic făcut în cazul Libertatea, Gabriela Firea a dat în judecată și administratorul paginii de Facebook gabrielafireaoficial care, conform comunicatului PMB, nu aparține Primarului:

„Prin publicarea, pe aceasta pagină falsă, de informații neadevarate, este adusă atingere întregii activități desfășurate în Primăria Capitalei, cu atât mai mult cu cât autorul textelor nu le postează în nume propriu, ci induce ideea că este vorba despre un instrument de comunicare oficial al unei persoane aflată într-o funcție de demnitate publică. Acest mod de acțiune încalcă tocmai condițiile rețelei de socializare, una dintre ele fiind ca utilizarea rețelei să se facă în nume propriu.”

Și în acest caz, Gabriela Firea a preferat să folosească instrumentul juridic extrem – chemarea în judecată, în locul folosirii instrumentelor oferite de către rețeaua socială Facebook. Un alt dușman identificat de Primarul General și supus judecății!

Cu siguranță tonul critic al administratorului paginii de mai sus a stârnit mânia Gabrielei Firea. Dacă postările ar fi fost pozitive, de simpatie și care să sprijine imaginea de „gospodar” la primărie, pe de o parte și „gospodină loială” în familia Pandele, pe de altă parte, nu s-ar fi ajuns aici. Dar se pare că aceaste critici – care pot fi și constructive pe anumite subiecte – și umorul din comentariile celor prezenți în rețeaua Facebok sunt motive de sancționare pe căi juridice.

Posibil ca actualul Primar General chiar să sufere de această teamă de a fi criticată (un sentiment de altfel normal pentru orice politician), de a pierde susținerea votanților PSD, din interiorul și exteriorul partidului. Sentimentul este major, proporțional cu acțiunile pe care le face împotriva libertății presei. Teama puternică nu compensează nici vorbele și relatările frumoase ale unor instituții media apropiate (abonate la contracte cu primăria, prin publicitate directă – reclame TV sau evenimente publice comune – dezbateri pe diverse teme).

De ce este periculoasă acțiunea Gabrielei Firea

Cele două plângeri penale amintesc și de episodul din martie anul acesta, când cei doi lideri ai coaliției de guvernare din România – Liviu Dragnea și C.P. Tăriceanu – aduceau în spațiul public ideea că în România ar trebui să existe o lege a defăimării, pe scurt spus – reintrodusă o formă a cenzurii politice. Subiectul, din fericire, a fost închis atunci, dar există oricând posibilitatea redeschiderii acestuia, în funcție și de creșterea nemulțumirii societății vis a vis de Guvern și clasa politică.

„L-am contactat pe Liviu Dragnea înainte de a publica fiecare dintre cele opt investigații despre el și prietenii lui de la Tel Drum. N-a răspuns. L-am căutat în Parlament și la partid să-l întrebăm despre contractele cu statul, afacerile cu Costel Comana, fondurile de vânătoare,ferma de porci a fiului său. Tot nimic. Acum câteva ore ne-a scris pentru prima dată. Ne-a transmis, pe WhatsApp, că urmează să ne dea în judecată pentru textul publicat’, anunțau jurnaliștii Rise Project pe pagina de Facebook în iulie 2017.

România nu este un caz singular

Ce fac politicienii români se întâmplă și în alte state, iar metoda, se pare, este utilizată cu un oarecare succes. Este copiată obsesia lui Donald Trump de a înfrunta și combate jurnaliștii care nu sunt apropiați de Casa Albă și catalogarea drept știri false – fake news – a știrilor sau relatărilor presei mai puțin favorabile administrației Trump sau agresivitatea la adresa presei și măsurile luate de Recep Tayyip Erdogan, Bashar al-Assad sau Vladimir Putin. La o oarecare limită, se află și Andrzej Duda și Viktor Orban.

The Fake News hates me saying that they are the Enemy of the People only because they know it”s TRUE. I am providing a great service by explaining this to the American People. They purposely cause great division & distrust. They can also cause War! They are very dangerous & sick!

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) August 5, 2018

Scandalul știrilor false via Cambridge Analytica și ultimul anunț Facebook privind o campanie de dezinformare derulată după alegerile prezidențiale din America 2016 întăresc afirmațiile celor care cred că împotriva lor este dus un război de dezinformare și manipulare a societății cu privire la acțiunile guvernamentale. Principala vină o poartă, în unele cazuri, chiar mass media, în altele – opoziția politică, Soros, ambasadele.

Date factuale

O ultimă cercetare a institutului american Ipsos,publicată pe 7 august, arată că numărul celor care cred în discursul împotriva presei, în Statele Unite, este semnificativ, cel puțin printre alegătorii republicani:

• 48% dintre republicanii americani consideră ca mass media reprezintă principalul inamic al poporului american;
• 43% dintre republicanii americani consideră ca președintele Americii are autoritatea de a închide mass media implicată într-un așa zis „comportament rău”;
• 79% dintre republicani consideră că presa îl tratează nedrept pe Donald Trump;

Pe de altă parte, 85% dintre americani consideră că libertatea presei este esențială pentru democrația americană.

România se află pe locul 44 din 180 de țări în Indexul Libertății Presei pe anul 2018 și întocmit de către organizația Reporteri fără Frontiere. Pe locul 43 se află Coreea de Sud iar pe locul 45 – Statele Unite.